“În construirea ansamblului parohial s-a urmărit să se păstreze scara umană, căci atmosfera de linişte, intimitate şi ospitalitate trebuia să domine; credinciosul nu trebuia să se simtă copleşit nici în interior nici în exterior. Amplasamentul bisericii a fost hotărâtor pentru atmosfera creată. Accentul a fost pus pe construcţia bisericii ca loc de rugăciune colectivă. Biserica nu este o schemă de spaţii şi volume îmbrăcate în semnale exterioare, ci o relaţie adâncă între oameni şi Dumnezeu. Am încercat să introduc frumuseţea ca element funcţional în arhitectura locului. Reuşita acestor zidiri aparţine în egală măsură preotului, sufletul acţiunii de zidire a comunităţii parohiale.”
Arhitect Livia Câlţia
